Vis noptatic
November 11th, 2009
Era o micuta balerina, cu ochii mari deschisi, cu o privire care te patrundea… Ziua repeta mereu miscarile de balet sub indrumarea unei profesoare aprige…Noaptea micuta noastra intra mereu in mrejele aceluiasi vis. Printesa, intr-o rochie de un albastru-azuriu colindand un castel cu un baiat tinandu-se de mana.
Aceasta micuta nu a ajuns balerina, este mama acum si a incetat sa mai viseze.
Minerva Vincze Photography| www.simplethings.ro
Aceasta micuta nu a ajuns balerina, este mama acum. Dar nu a incetat sa viseze, ci a daruit micului ei baietel in dar acest vis minunat.
Intr-o zi, acest baietel va transforma visul mami ei in realitate, daruindu-i aceseia mandria de a lua parte la o piesa frumoasa de balet in care se povesteste dragoste dintre o Printesa ce purta o rochie de un albastru-azuriu colindand un castel cu un baiat tinandu-se de mana.
Nu ma prea pricep la scris povesti, dar stiu ca nu este bine sa incetam sa visam.
Ar putea oarecum sa-si indeplineasca visul prin fetita ei, asta in cazul in care are o fetita.
Nu uitati sa visati!!!
E povestea unei prietene foarte dragi, are un baietel de 7 anisori.Multumim!
Poate copiilor ar trebui sa le spunem mai multe povesti adevarate chiar daca sunt triste pt. ca atunci visele lor ar fi mai realiste si n-ar mai visa din povesti in care oricate greseli face personajul, zana buna, spiridusul sau regina albinelor rezolva orice problema imposibila prin magie, doar pt. ca personajul are suflet bun sau a facut candva/cuiva un bine.
Iar incercarea de a impune copilului visul nerealizat al parintelui e o mare gresala pt. ca asa ajung multi dintre noi sa practice meserii pe care le urasc, regretand apoi ca nu au facut ce au visat ei nu parintii.
Foarte frumos scrii tu aici omule care zambesti!
Multumesc frumos, Ioan!:)